din ciclul "Baiet fiind , paduri cotrobaiam ..."

Eu zic ca pina si cei despre care nu au avut copilarie din cauza greutatilor , au avut copilaria lor . Copilaria e o stare de spirit , la fel ca si tineretea , nu are virsta . Un individ fara copilarie e unul care nu-si mai aduce nimic din ea . Altii copilaresc toata viatza ... (astia imi plac , tre sa ai un dar special pt asa ceva ).

Acu' , ce pot sa spun si eu ... Noroc chior ca nu m-am nascut la bloc , cu o cheie in git , sa invat care e viata in cartierele comuniste . Bunicii mei aveau o casa in oras . Zona rezidentiala , cu un nume pe masura : "in Mahala". Tigani nu prea erau da nici denumirea nu puteai sa o schimbi ...( au schimbat-o ulterior comunistii) .

Ulite desfundate , cu piatra rotunda , cismele siroind , case linistite , acoperite de vie , vecini care jucau table pe trotuar .... vorba cuiva : "cite bordeie , atitea obiceie".

In tot acest mic univers , existau puncte de refereinta : bicicleta mea galbena de pe care mi-am rupt fundul de atitea ori dar careia ii datorez si acum plimbarile pe care le mai fac seara , cinematograful Modern unde trebuia sa iei bilete din timp , altfel nu mai gaseai loc la spectacol (sic...) - l-au tranformat in discoteca si acum e dezafectat , scrinciobul din fatza casei , visinul pe care il jefuiam de pe de pe acoperis - mai faceau ai mei dulceata daca mai raminea ceva , masina de gunoi ( aruncau gunoierii ligheanele dupa ce le desertau , era un zgomot teribil , sa se stie ca au venit ) , groapa cu nisip unde se rahateau mitele , vecinul din spatele casei caruia ii murise babutza si ii mai dadeau ai mei cite ceva de mincare de mila , magazinul cu jucarii unde nu prea reuseam sa o prostesc pe aia , ca imi spunea tot timpul ca am prea putini bani , tiganul gras din centru care vindea la taraba soareci cu atza ....

Intr-un cuvint , un loc in care eu aveam locul meu clar stabilit , eram EU de pe strada Grivitei si nu puteam fi confundat cu altcineva .

Dupa care , a venit prietenul nostru comun , tovarasul Ceausescu , care a zis ca pe suprafata aia puteau sa stea mult mai multi membri ai clasei muncitoare , a darimat casa si a facut niste blocuri pe acolo . Acum , macar de-ar fi facut niste blocuri decente , cu spatiu printre ele , niste verdeatza ceva , un loc de joaca pt copii .... KK . Dupa cum s-a obinuit in ultimii zeci de ani de comunism , si in o goana acerba sa ajunga din urma Beijing-ul ca numar de locuitori , a plantat niste monstruozitati de beton facute din prefabricate , bagate unele in altele de poti aproape sa sari la vecinul din un balcon in altul , blocuri in care nu esti decit un index in o tabela de costuri de la parter , din care nu iesi afara decit sa scoti animalul sa se usureze , adevarate inchisori deprimante , in care numai puterea de adaptabilitate a omului le ignora si le tolereaza .

Si culmea culmilor , datorita prietenilor nostri , bancherii , au ajuns la niste preturi de trebuie sa te indatorezi toata viatza pt o inchisoare intunecata . Da-o'n mortii masii de treaba ...

In fine , la urma urmei in trecut nu putem trai (desi unii se incapatzineaza sa ne demostreze contrariul ) si cu un clasic "asta-i treaba" mergi mai departe.

"E pur si move !" . Ascunsi pe o ulita , la adapost de furia distrugatoare a lui Ceausescu , sint ei : Tiganii de pe Calugareni . Certati cu autoritatile , fara facturi platite , isi aruncai zoile in strada , dorm pe schimburi ca nu au loc in case .

Lumea nu prea ii inghite , sint considerati nespalati , mizerabili , antisociali . Cineva chiar ii plingea , spunind cit sint de chinuiti . L-am calmat , ca am auzit la televizor ca sint tineri sub 30 de ani care mor din cauza stres-ului . Astia nu or sa moara niciodata din cauza asta ...

Au stilul lor de viata pe care nici regimurile politice , nici tehnologia nu il afecteaza . Ii mai vezi pe cite unul ca a fost afara si vine cu o oboseala de masina , dar cam la atit se opreste progresul . Nuntile si le fac intre ei , cu muzicanti de-ai lor , la care participa toti , cu catel cu purcel .

Cu toate astea , si dupa cum mi-au convirmat si altii , sint oameni linisiti , si poti sa treci linistit dupa miezul noptii pe acolo , ca nu se leaga nimeni de tine . Poate doar o poataie justitiara de'a lor se te mai capseze . Lucru pe care nu poti sa il afirmi daca treci prin un cartier de baietzasi de la o margine de oras , as zice eu .

De cite ori trec pe la tiganii de pe Calugareni , imi aduc aminte , involuntar , de vechiul Vaslui , cel in care am copilarit si de care imi aduc aminte cu placere . Cred ca ar fi extraordinar ca , pt o zi , sa ma trezesc si sa traiesc in locurile in care mi-am trait copilaria .

Daca ar fi fost sa arat cuiva care nu e din Vaslui orasul in care m-am nascut , cu siguranta as fi ajuns si pe aici . Dar asta e cam greu acum , pt ca pe tiganii ii demoleaza ca sa faca un supermarket , si odata cu ei , si vechiul Vaslui . Ramine imaginea celor care dau la babaroaze in linistea serii , in timp ce din o casa se aude un Gica Petresecu : "Du-ma acasa mai tramvai ....." sau un "Costica , Costica ..."

"Noaptea se lasa in mahala ,

si ciini latra , e pustiu ,

La o terasa sta cineva,

Si ma asteapta ca sa viu "

c'asa e viata de mahala , rupta din inima mea .....

In memoria bunicului meu , Costica